Cumpar prostie cu banii jos!

….pentru ca imi permit, doar fac parte din clasa munictoare, mandra ca un soare. Din seria de ganduri: „ce sa mai cumpar/in ce sa mai investesc urmatorul salariu?” mi-am dat seama ca am nevoie de lucruri pe care remuneratia mea nu le-ar acoperi decat in vreo 3874 de ani. Asa ca, vorba lui Martin Page, „m-am hotarat sa devin prost” (a se citi la feminin). Antoine, personajul central al cartii sus-numite ajunge la concluzia ca gandeste prea mult, asa ca incearca diverse lucruri pt a scapa de chinul prea multor neuroni: incearca sa-i inece in alcool, sa-si ia un job de „prost” etc. Evident, nu reuseste.

Lectura cartii (si nu numai) m-a facut sa dau frau liber unor ganduri (iar ganduri!!!!!!!!!!) care mai de care mai negre si mai sadice despre utilitatea practica a intelectului. Dincolo de pretentiile de cultura si de anumite situatii in care o sinapsa care face legatura potrivita te poate salva, nu cred ca inteligenta aduce vreodata ceva bun. Cel putin, pe mine nu m-a fericit de prea multe ori….

Desigur, ea a fost ingredientul principal in atingerea unor scopuri nu intotdeauna mudane si meschine, dar intrebarea care se impune este: „As mai fi avut eu aceste scopuri daca nu as fi gandit (prea mult)?” Probabil ca nu…. Evident, fara scopuri nu ar fi fost necesare nici lupte, ambitii si nopti nedormite pt implinirea lor, ergo mai multe liniste si ataraxie totala pe taramul inocentei.

La fel de evident ca pana si cel mai prost om are anumite scopuri, insa unele cu rezultate concrete, palpabile, care aduc o fericire simpla si confortabila. Asa ca, de ce sa te complici? Intrebarea are cel mai impenetrabil raspuns: „pt ca trebuie” . Nu ai incotro, nu iti poti stabili limite inferioare tie, pt ca altfel nu ar mai fi limite….din nou, cerc vicios (god damn it, nici nu mai stiu al catalea e).

Intamplarea face sa cunosc un om incredibil de prost (stiu, sunt multi, dar acesta e un exemplar demn de studiat). Mai mult, dupa mine e si demn de invidiat. De ce? Pt ca omul are „realizari”…enorm de multe. Intr-o singura zi are mai multe realizari decat am avut eu in toata viata mea: a spus prima gluma la care au mai ras vreo 3 ametiti in afara de el, toata saptamana vorbeste despre extraordinarul sau simt al umorului; a reusit sa plece de pe loc fara sa aiba frana de mana pusa, e soferul anului (are chiar si carnet!!!!!!!!!!); stie 3 cuvinte cu mai mult de 2 silabe, le va folosi in toate contextele (mai ales atunci cand fac contextul de-a dreptul ininteligibil) fix ca nuca-n perete, va vorbi tare sa vada lumea ca are cu ce…etc, exemplele sunt numeroase si irelevante.

Ideea e ca omul stie sa se aprecieze pt orice fleac si trebuia sa o faca pt ca nu e in stare de mai mult si pt ca orice om tb sa aiba macar un fan. Eu nu stiu sa fac asta, nu pot. Noooo, eu am nevoie de chestii marete, in general cam o data pe an pot spune ca am facut ceva cu adevarat bun si demn de admiratie. De altfel, in momentul asta nu m-as putea lauda cu ceva anume. Toate scopurile (atinse) din trecut mi se par acum fara nici o valoare. Cu toate astea, sunt narcisista, egocentrica, orice in afara de modesta.

Oare daca as fi „braindead” as avea si eu „realizari”? Sunt convinsa! De aceea cumpar prostie…cat de multa, fara numar! Insa, de cand am inceput sa scriu si pana acum m-am razgandit: o cumpar in rate, pt ca trebuie sa fie cam scumpa…..

9 Răspunsuri to “Cumpar prostie cu banii jos!”

  1. iulia Says:

    DEAR, stupidity is free…!

  2. Adriana Says:

    Daca pleci de la rationamentul ca se gaseste pe toate gardurile, da, asa ar trebui sa fie. Eu insa o vad ca pe un privilegiu, deci sunt dispusa sa platesc pt ea

  3. iulia Says:

    neah…tot gratis e mai buna!:))

  4. Adriana Says:

    Daca tot stii asa bine…imi faci si mie rost?

  5. iulia Says:

    e peste tot…numa nu tre trage d nas…:))P

  6. mihai Says:

    Bravo, super post. E o chestie la care ma gandesc si eu de ceva vreme. Anume, ceea ce ma impiedica sa fiu cu adevarat fericit cu mine n-are nici o legatura cu ce e in afara, ci doar cu ce e in capul meu, cum percep eu lucrurile. Am ajuns si eu la concluzia ca esti mai castigat daca esti genul pe care-l incanta orice fleac.
    Dar asta e, nu pot sa ma mai schimb, e prea tarziu, sunt deja harsit in rele. Ma consolez cu gandul ca desteptaciunea e, poate, o mai buna strategie pe termen lung🙂

  7. Adriana Says:

    Merci…si pe mine ma rodea demult asta, dar majoritatea persoanelor mi-au zis ca gresesc, ca nu mi-as dori sa am un IQ care sa inceapa cu minus. Eu am ramas cu parerile mele, dar e bine sa stiu ca mi le mai impartaseste cineva🙂

  8. Mihai Daniel Says:

    Salutare! Super-idee si prezentare a unei…realitati cotidiene in acesta tarisoara.Nu-mi MAI inchipuiam ca in aceasta luna MAI sa fie si sa scrie ceva MAI original si MAI „plastic” si MAI direct…
    Super-realizare…Un admirator ceva MAI nou dar tot asa …ceva MAI freaky sau ceva MAI altfel…Mhmm…Nu-mi prea imi MAI place sa ma laud asa ca poate,distinsa doamna sau domnisoara (daca aveti timp poate va aruncati un ochi pe ceea ce incerc si eu sa MAI expun…) si sa va exprimati opinia.Cu respecte si consideratie-Daniel
    http://danielix.wordpress.com
    http://zadkielix.wordpress.com
    P.S Sper sa nu ma fi inteles sau perceput gresit,in sensul ca mi-as dori publicitate sau imagine…Astept raspuns…candva!

  9. Adriana Says:

    Mulţumesc pentru apreciere, doar că postul e ceva mai vechi, însă ideile lui rămân valabile şi în luna MAI. Acum sunt în curs de răsfoire a blogurilor tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: